joi, 19 august 2010

Tabăra Medievală de la Bistriţa

Am participat, împreună cu distinsa mea colegă şi tovarăşă-n rele, la prima ediţie a Taberei Medievale de la Bistriţa.

Părţi rele:

- biletul pentru cazare şi acces la concertul Haggard ne-a destabilizat bugetul precar;

- berea putea fi şi mai ieftina;

- erau acolo nişte oameni fără suflet care găteau doar pentru protocol (invitaţi, voluntari şi tot felul de cavaleri şi domniţe), prin urmare n-am avut parte de ciorbă la cazan;

- cel mai rău şi mai rău a fost faptul că spaţiul destinat corturilor era în soare. De la ora nouă te simţeai în cort ca-n saună. Dacă ieşeai din cort, te prăjea canicula, prin urmare singura soluţie de supravieţuire consta în a te refugia la terasele acoperite, unde berea putea fi şi mai ieftină;

- ispita mea n-a fost mulţumită că duşurile erau în aer liber, dar mie mi-a plăcut să mă aflu acolo, fie sub jetul de apă, fie pe dinafară.

Părţi bune:

- deşi au fost la prima ediţie, organizatorii s-au chinuit să facă treabă bună;

- berea era dementă;

- caii cavalerilor păşteau printre corturi, prin urmare atmosfera era garantată;

- corturile cavalerilor erau destul de pitoreşti;

- după ce erau gata să-şi crape capul în lupte, cavalerii se amestecau printre muritori şi se îndopau din eterna bere;

- mi-au plăcut cavalerii unguri;

- am descoperit două formaţii drăguţe: Bordo Sarkany (care mi s-au părut foarte tari) şi VAN, ambele din Ungaria;

- locaţia era în afara oraşului, ceea ce te îndemna oarecum să te simţi medieval, nederanjat decât foarte rar de trenul care trecea pe-aproape;

- concertul Haggard a fost EXTRAORDINAR. În componenţa trupei au fost şi două românce. Pe lângă muzica lor genială, au creat un moment excepţional cântând imnul României, moment în care toţi cei din public i-au acompaniat cu versurile la unison.

Intenţionez să merg şi la anu'.

Niciun comentariu: