miercuri, 20 ianuarie 2010

Ce seară, ce zi

După o săptămână profund câcăcioasă, am mers la Predeal. Ieri. Clăbucet Sosire şi Cocoşul.

Cu Denny, Andreia şi deontologul.

Aplauze.

Zăpadă, ski, companie de excepţie, trafic greu şi dor de munte.

Era să-mi sucesc genunchiul (deşi m-a durut glezna), m-am dat cu cracii-n sus în mod spectaculos de câteva ori, fetele au învăţat să ia curbele iar Denisa a simţit nevoia să se oprească-n stradă, cu pedalele-n sus, între două maşini.


5 comentarii:

denny spunea...

Asta a fost cea mai spectaculoasa cazatura pe care am luat-o pana acum. Ce mi-a placut de posesorul masinii pe care era s-o iau in brate, si-a mutat-o imediat de acolo dupa ce am aterizat, cred ca l-am speriat destul de tare. :))

YukiAme spunea...

fain fain, bravo :)
eu daca ajung pe acolo o sa mau dau cu capacul de la WC :D

puisorul cufurit spunea...

Denny: O fi vrut omul sa fie precaut. Se gandea c-or mai fi pe partie si alti tovarasi de-ai tai. :P

Yuki: In trei zile, ai putea invata sa schiezi destul de bine ca sa savurezi partiile din varful muntelui. :D

cristianmusina spunea...

foarte bine au iesit fotografiile. trebuia sa pui mai multe. ;)

puisorul cufurit spunea...

Cristi: Next time. Ca o sa mai vizitez meleagurile alea. :D