marți, 24 februarie 2009

Sa "ma" explic

Imi tot spune lumea ca-s pesimist. Ca n-am incredere in rasa umana. In capacitatea oamenilor de a fi mai buni. In capacitatea societatii de a evolua. De-astea.

Asa e! N-am.

N-as vrea sa repet lucruri pe care le-am mai scris pe blog. Apropo: oare de ce le scriu?... Daca, in felul acesta, rudele o sa-nceapa sa creada ca-s nefericit? Poate c-ar trebui sa dau impresia ca plesnesc de bine... O sa iau in considerare aceasta varianta.

Si, pentru ca n-as vrea sa repet, nu repet. Dar in lume se petrec lucruri oribile. De care noi nici n-avem habar. Si poate ca e mai bine ca nu le stim. Daca le-am afla, prin absurd, cu totii intr-o buna zi cu soare...?

Daca le-am afla, ce? N-ar crede nimeni. Pentru ca omul nu crede sau ignora cu maretie ceea ce nu-i convine, ceea ce-l scoate pe el din carapacea defensiva in care s-a inchis.

Nu, n-am incredere in rasa umana si nici nu voi avea. Este hidoasa in ansamblul ei si-asa va ramane pentru foarte mult timp de-acum incolo. Cu toate acestea, exista si oameni care merita un respect desavarsit. Oameni in adevaratul inteles al cuvantului. OAMENI.

Dar vreau sa vorbesc despre altceva. Exista in lume si oameni cred ca va fi mai bine. Nu ducem lipsa de astfel de indivizi pe care ii admir pana la un punct, ii intalnim aproape in fiecare zi. Insa unii dintre ei ma sperie, sunt de-un optimism frate cu prostia. Ei cred ca nu stiu ce energii se vor abate asupra pamantului, cred un fel de mantuitor isi va face la un moment dat aparitia (a mai fost unul plin de intentii bune si oamenii au inceput sa se omoare in numele lui). Ei cred ca lumea evolueaza la nivel de empatie, la nivelul capacitatii de a face bine, la nivelul "umanizarii" oamenilor. Sau pur si simplu cred ca va fi mai bine pentru ca au nevoie sa creada ca va fi mai bine.

Nu c-as crede eu ca lumea involueaza. Ea doar sta pe loc de cand a luat fiinta. Omul din Roma antica era la fel de primitiv precum cel din zilele noastre, doar ca el nu se plimba cu masina pe strasse, nu-si spala curul gras in jacuzzi si nu vorbea la telefon. That's all.

Si acei oameni de-un optimism bizar reusesc, uneori, sa ma enerveze prin modul lor usor cretin in care percep lumea. Nu zic c-ar trebui sa cascam ochii doar la ce e rau. Daca facem asta, ne-a luat dracu pe toti. Dimpotriva, trebuie sa dam cat mai multa atentie aspectelor frumoase ale existentei noastre (da, stiu ca nu va vine sa credeti ca scriu eu asta, imi cer scuze). Cu toate acestea, cred c-ar fi bine sa constientizam si partea hidoasa a lumii, si lucrurile cu adevarat oribile care se petrec.

Pe cine sa invingi cand nu stii cu cine te lupti?...

2 comentarii:

Hfirimain spunea...

persistenta luptei atunci cand nu stii cu cine lupti cred ca duce numai la propria infrangere

un prieten spunea...

iti dai seama ca exista multa lume care vede partea rea a lumii. as indrazni sa spun ca aproape toata lumea o vede. sunt intr-adevar fericiti cei ce n-au vazut-o. cei mai multi, care au vazut-o, n-o arata. multi oameni sunt saturati la un moment dat de-atat rau si incearca sa faca sau sa creeze binele din propria persoana. de ce? pentru ca li se face scarba de la un moment dat. depinde doar de fiecare ce vrea sa reflecte in propria oglinda.
ne este dat sa vedem tot ce exista pe lume, urmand sa alegem ce ne prieste noua pentru a prii altora mai departe.

mi-a placut postul asta. mai revin.