marți, 17 februarie 2009

De-ale vietii...

Scriu cu foarte mare intarziere pe marginea acestui subiect dat fiind faptul ca abia acum am revenit de pe meleagurile Bucovinei unde am dat o fuga ca sa mai respir si altceva.

Scriu, deci, cu intarziere despre moartea lui Marian Cozma. O moarte violenta, mizerabila, nedemna de un sportiv si de un om de talia sa, atat la propriu cat si la figurat. O moarte de care au profitat unele posturi de televiziune ca sa faca show. Oribil.

De-a lungul timpului, au murit multi oameni din jurul meu, oameni pe care ii cunosteam si care mi-au fost in preajma, intr-un fel sau altul, in diferite momente ale vietii. Dar vestea mortii nimanui altcuiva nu m-a marcat mai puternic decat vestea mortii lui Cozma, un om pe care, totusi, nu l-am vazut decat la televizor.

Sunt un mare iubitor de handbal si ma uitam la Cozma ca la un Goliat. Pentru ca asta era: un mare om si un mare sportiv. In mintea mea, el simboliza forta si barbatia. Invincibilitatea. Era un sportiv pe care nu-l puteai tranti pe terenul de handbal.

Dar cand am aflat ca niste tigani borati l-au ucis miseleste c-un cutit, am simtit ca o mare parte din universul meu se prabuseste. Am simtit cum multe dintre lucrurile pe care le stiam despre lume se duc dracului.

Am avut, pentru cateva zile, o senzatie acuta de nesiguranta si nu sunt sigur ca mi-a trecut, pana acum, intru totul.

Daca Marian Cozma a murit subit si in acele groaznice conditii, eu de ce-as fi de neatins? Daca acea forta a naturii de 2,11 a fost strivita fatal de un tigan de 1,70, de un gandac mizerabil... eu cu ce sunt mai puternic pe lumea asta?

Cine sau ce imi garanteaza mie siguranta? Politistii aia umflati si aroganti care nu-s in stare sa prinda niciun smecher pe lumea asta si care nu se ocupa decat cu filarea unor curve pe centura si cu intrebari iscoditoare de genul "de unde vii?" atunci cand te plimbi si tu pe strada in fapt de seara? Raspuns: nimeni si nimic nu-mi garanteaza mie siguranta. Nu exista siguranta!

Imi trecea uneori prin minte faptul ca sportul pe care-l fac cu atata iregularitate este o investitie de viitor. Sportul iti fortifica organismul, te face sa te simti bine. Dar imi trecea prin minte (rar, ce-i drept) si infantila idee cum ca sportul mi-ar putea salva viata la un moment dat in cine stie ce moment critic.

Fals!

Un om se poate confrunta in viata, din punct de vedere fizic, cu doua tipuri de adversari.

In primul rand, exista ciumpalacii. Care lupta ca si tine cu aceleasi mijloace, cu mainile goale, pe care poti sa-i bati daca esti cat de cat sportiv sau robust sau care te pot bate daca esti un sfrijit, un prost incasator sau n-ai auzit in viata ta de garda sau de coaie. Si daca ti-o iei, ce? Nimic grav! Stai in casa cateva zile si te refaci, bucuros ca traiesti si ca se mai poate vorbi de-un orgoliu ranit.

In al doilea rand, insa, exista criminalii, oamenii fara scrupule, fara legi, fara nimic sfant si avand constiinta in pioneze. Astia lupta oricum, prin orice mijloace ca sa te vada pe tine la pamant daca le-ai stat in cale. Astia te lovesc in sira spinarii, astia iti rup gatul, astia iti sfarma craniul cu rozeta, astia scot cutitul si ti-l baga-n inima.

Cu astia nu te ajuta sportul pe care l-ai facut. Cu astia nu te ajuta nici macar cutitul, pentru ca nu l-ai folosi nici daca l-ai avea. Daca nu ai reusit sa-i eviti si, mai mult, daca n-ai fost iute de picior, esti un om mort! In trei zile vei incepe sa mirosi a hoit! Pentru ca tu ai constiinta! Pentru ca, uneori, ceea ce este adaptativ pentru societate, este dezadaptativ pentru individ.

Rezoneaza cineva cu cele scrise de mine? Sau am luat-o razna?

6 comentarii:

pitu spunea...

rezoneaza!
asa e cum spui si tu

BlindGirl spunea...

Sad but true... si eu am ganduri de-astea cateodata cand vad cum mor oameni de mana unor animale si ma uit la Lucian (de 5 luni jumate) si sper sa nu dea peste ei de-a lungul vietii. Sau sa nu dau eu peste unul din asta ca Luci are nevoie de mamica... si tot asa.

E trist... si cand te gandesti ca eu nu numai ca nu-i inteleg pe astia (nu inteleg cum de n-au evoluat si de ce sunt veriga lipsa)... eu, gandindu-ma la lume in ansablu nu inteleg cum o natie s-ar mai putea razboi cu alta in 2009! Cum dupa mii de ani de istorie repetata, repetata, repetata inca se mai isca conflicte "din nimic", sau de la niste pretexte tampite pentru interesele unei maini de oameni hatri si lipsiti de logica, dar care au avut capacitatea de-a ajunge la putere.
Mda... cica e anul lui Darwin si ar trebui sa ne gandim la evolutie, nu la involutie...

boldea spunea...

aici.

Lorelei spunea...

I do to...Eu in primele zile nu am putut decat sa ma mir. Ca un om ca el, cu statura lui, cu musculatura lui, in care nu intra furculita...dar la dracu' cu cutitele. Suntem descoperiti toti...e greu de inghitit ideea de aceea o refuzam dar in asemenea cazuri devine evidenta. Eu odata cu cazul asta mi-am dat seama ca s-ar putea sa cred in pedeapsa cu moartea.

Hfirimain spunea...

da! oribil a fost si tot circul de la televizor, n-au putut lasa oamenii aia sa-si planga fiul in liniste :(

puisorul cufurit spunea...

Pitu: Mi-ar fi placut sa n-am dreptate...

Boldea: :)

Lorelei: Pedeapsa cu moartea i-ar pune pe scaunul electric pe unii care ar ajunge oricum la inchisoare. Tiganii aia umbla liberi acum (in afara de vreo trei), dar la fel de liberi ar umbla daca ar exista pedeapsa cu moartea. Cine sa-i prinda? Politia cu care-s mana-n mana? Cine sa-i condamne? Justitia corupta?...

Hfirimain: Mi-e sila.