joi, 17 aprilie 2008

Genny şi Zoaiey

Aşa. Bun. Să venim, prin urmare, în întâmpinarea subiectului despre care voiam să prestez ieri, nefericit cuvânt.

S-o luăm uşor, deşi numai uşor nu se cuvine s-o luăm ţinând cont că abordăm un subiect de mare greutate, dar uşurinţa e nimerită fie şi dacă ne raportăm la respectul pe care ar trebui să-l avem faţă de sexul frumos.

Deşi, când văd exemplare ca duduia de mai jos, îmi vine în minte "zicala" pe care tot eu am lansat-o într-un moment mai misogin din viaţa mea (şi în care nu cred, fanelor, nu vă impacientaţi), şi anume "respect sexul frumos, dar nu respect femeia".

Vă place fătuca asta de mai jos? Pare aşa, nu ştiu, drăguţă, feminină, firavă... Mmm... Nu firavă, hai să nu ne-ntindem. Pare OK. Cu moţuleţul ei şi cu "panglicuţa" (cum spunea cineva) aia şic, cu cerceii ăia uşor de confundat c-o omidă, cu ochişorii ei scrutători şi plini de... atitudine, cu gentuţa ei pe umăr etc etc etc.



Pentru necunoscători, ea e tanti Genny Pagliaro. Iată şi-o poză destul de nefericită dacă ne raportăm la ceea ce-mi doream eu să postez. Dar n-am găsit, deşi am puricat netul o jumătate de oră. Şi eu care mă lăudam că blogul nu-mi mănâncă deloc timp...


Cum am cunoscut-o eu pe Genny... Eram în dormitor... O atmosferă romantică.... O lumină difuză de la becul difuz.

Sună promiţător, nu?

Şi făceam... zapping. Butonam. Telecomanda. Căutând decernarea premiilor UNITER, scop nobil, căci eu nu mai folosesc televizorul nici măcar pentru Badea, de când cu revelaţia mea de alaltăieri.

Şi-am nimerit o transmisiune de la Campionatul European de haltere feminin. FEMININ! HALTERE! Ce poate fi mai oribil???

Cu toate acestea, existenţa mea se desfăşura în limite normale şi conform standardelor UE. Până când... a apărut Pagliaro asta. Cu nişte picioare ce-i dau clasă lui tata, om mândru de felul lui, înfipt bine pe picioare, mă rog, bărbat de bărbat.

Dar Gennica... Şi-un fund... Adică aia dacă strânge din... Când... Cu cine dracu s-ar oferi... E jale... În acele momente e clar că n-ai voie s-o-njuri. :I

Şi chiar şi în aceste condiţii viaţa mea se desfăşura în limite normale... Până când a ridicat halteroiul şi i s-a văzut părul de la "subţioară", aşa, bărbăteşte, cu atitudine. Şi iar imaginaţia mea bolnavă mi-a venit de hac, era să pufnesc berea pe nas, a fost crunt, am suferit în acele momente, mă compătimesc.

De ce ar practica o femeie un sport ca ăsta? Mie mi-e greu să-mi imaginez de ce ar practica un bărbat un asemenea sport. Şi nu pentru că-s antisport, nu, îmi place, de exemplu şi printre multe altele, să-l văd pe unul dat de pământ într-un sport de contact, nu l-am pus eu să intre în ring, trebuie să-mi descarc şi eu agresivitatea măcar indirect dacă sac încă n-am. Dar O FEMEIE?

Poate mă lămureşte şi pe mine cineva. E greu să mai spun ceva...

5 comentarii:

miclowan spunea...

dar ce femeie d/le

ru4_8 spunea...

Mie nu mi se pare nimic sportiv in ridicatul chestiilor grele de pe jos. E intr-adevar o calitate, dar nu reusesc sa inteleg de ce se invart atatia bani in lumea sportului.
Then again, eu nu ma prea distrez nici uitandu-ma la fotbal.

Lyna spunea...

:| pur si simplu ador cum scrii :)) ... nu stiu la inceput poate fatuca voia sa arate bine si s-a apucat de fitness , dupa a vrut sa aiba si forta cand ii serveste vreunui "nenorcit" pe strada o poseta in cap daca acesta vrea ceva de la viata ei , apoi a avut revelatia de a se apuca de acest sport . :> this could be an option :))

aikisan spunea...

Ca s-a abtinut de la bodybuilding :))

Simona spunea...

=)) =))
ai grija puisorule avem nevoie de toata forta magareasca! nu as vrea sa scrie miclowan p blog: "puisorul a fost strivit de greutatea halterofilei de care a scris zilele trecute pe blog".
acu chestia cu greutatea o iei tu cum vrei!:))