joi, 7 februarie 2008

Crimă fără pedeapsă

"Se face praf... Lumea... Lumea mea se face praf..."

Simt o mare nevoie de a-mi schimba şirul gândurilor. Am pus ieri un link către un articol de pe blogul lui Aikisan. Undeva, la comentarii, intervine şi Alecs cu un link către un filmuleţ de pe Youtube care ne prezintă chinurile inimaginabile la care sunt supuse animalele cu blănuri preţioase.

Pentru că oamenii nu pot duce un trai liniştit şi îmbelşugat fără nişte blănuri valoroase ce sunt obţinute, logic, prin jupuirea animalelor:

a) după ce au fost ucise în diferite moduri dintre cele mai barbare (capete de ciment, picioare în gât etc.);

b) când încă sunt vii, pentru că se recomandă ca unele blănuri, pentru a-şi păstra calitatea, să fie jupuite cât animalele sunt încă în viaţă.

Moartea pisicii care a fost folosită pe post de minge de fotbal de către nişte adolescenţi cu probleme de comportament tinde să mi se pară ceva "soft", nu ştiu cât ar mai reuşi să mă afecteze (că de revoltat, m-ar revolta la fel de mult) după ce am văzut, preţ de câteva secunde, o imagine cu un animal în agonie, jupuit complet de blană, trăindu-şi ultimele clipe într-un mod groaznic şi nimeni nu se ostenea măcar să-l omoare (căci de-acum rezultatul ar fi fost tot acelaşi, oricum ar fi murit) ca să-l scutească de chinuri.

Dar deja aberez. Pentru ce să-l scutească de chinuri? Timpul e preţios, industria blănurilor cere eficienţă.

Şi asta pentru ca nişte fufe ordinare cu pretenţii de dive să-şi îmbrace trupuşoarele lor infecte în blăniţă de vulpe roşie, sinsilă şi mai ştiu eu ce. Scârbelor.

Iar acum, revin la eterna mea problemă: Biserica. Şleahta aia de ordinari care au ucis de-a lungul timpului sute de mii de oameni în chinuri groaznice, voite şi deliberate, şi asta numai prin "aparatul inchizitor". Biserica Catolică, aia de se crede mai cu moţ decât toate celelalte, într-o "buna" tradiţie religioasă practicată de toate religiile care cred că au pus mâna pe Adevărul Absolut. Care abia acum doi sau trei ani şi-a cerut scuze public pentru crimele comise de Inchiziţie.

Mă rog, haideţi să ne referim la Biserică în ansamblu. La popii cei mari, ăia care au pe mână fonduri de miliarde de euro. Dacă tot s-au trezit la realitate, după cum des îi auzim afirmând, încercând să ne aburească în stilul lor caracteristic şi milenar, de ce nu fac ceva concret pentru protecţia animalelor?

Vă spun eu de ce:

a) sunt prea preocupaţi, în vanitatea lor scârboasă, să se certe cu fraţii lor de la est sau de la vest;

b) indiferent cât de multe lucruri ar face pentru animale, acestea n-o să devină contribuabile la fondurile bisericeşti, n-o să li se închine, ci eventual o să facă asta câţiva iubitori de animale pe care-i numeri pe degete. Risipă.

c) animalele n-au suflete! Nu-i aşa, băi criminalilor? Paraziţi ai societăţii! Ia aruncaţi-vă un ochi pe filmuleţ.

Nu vă pun link către acel filmuleţ, căci poate unii dintre voi n-au nevoie de o "educaţie brutală", după cum îmi spunea Alexandra. Eu am intrat şi mi s-a întors stomacul pe dos. Peste vreo oră mi s-a făcut foame, am scos mâncarea din frigider şi-am pus-o la loc, îmi stăteau branza şi smântâna-n gât.

Pentru doritori, click aici (articolul lui Aikisan) şi căutaţi mai jos comentariul lui Alecs (primul dintre ele).

Sunt curios dacă voi avea "hateri" până şi la articolul ăsta. Că la cel cu distrugerea culturii naţionale am avut.

13 comentarii:

Lyna spunea...

in buddhism se zice ca sufetele oamenilor care au savarsit crime or stuff intr-o viata anterioara se reincarneaza doar in animale :D so si animalele au suflet ... nu stiu ce sa zic n-am fost adepta blanilor niciodata dar ma gandesc la papucii din piele si intr-un fel ar fi cam la fel . dar poate d-aia avem nevoie un pic mai mult decat de hainele de blana ... sau poate nu .. anyway hainele din blana artificiala arata la fel si pt ele n-a murit nimeni .

richie spunea...

M-am ofticat si eu la mine pe blog in legatura cu filmuletu ala. Teribil. Si ca sa-i raspund lu Lyna, pielea o luam de la animalele ucise pentru consum, deci n-ar trebui sa ne simtim la fel de vinovati ca puratm incaltari de piele. Dar vizonii aia sau vulpile etc sunt ucisi doar pt blana.

aikisan spunea...

da lyna, dar nu snut "Louis Vuitton"-uri ale balnurilor cele aritficiale, alea sunt pt toape, nu pt doamne rasate.

mai puisorule, ce te-ai suparat asa. mai bine baga un articol cu supararile tale referitoare la inaltii prelati.

Lyna spunea...

;;) m-ati calmat :)) ... merci .

alecs spunea...

eu nu am scris despre subiectul asta. nu la modul serios. poate voi scrie odata, dar impactul ar fi prea mic, oricum.
senzatia de greata persista si va fi acolo de cate ori voi mai vedea vreodata blana. si nu-s o fire sensibila.
mi-e scarba de oameni.

puisorul cufurit spunea...

Lyna: Dupa cum spun si ceilalti, pielea pantofilor e obtinuta de la animale sacrificate deja pentru hrana... E ceva cu totul diferit. Si modalitatile prin care sunt ucise sunt net diferite...

Richie: N-ai cum sa nu te oftici vazand filmuletul ala. Doar daca ai severe probleme de moralitate...

Aikisan: Incerc sa le combin si eu. :))

Alecs: Normal ca impactul e prea mic. Ma uit si la comentarii. Cand subiectul e supericial, comenteaza zece. Cand scriu despre uciderea in mod barbar a unor animale, comenteaza Lyna si voi doi, cei care aveti legatura cu articolul... Sounds nice, huh? Ti-ai toci degetele de pomana, cum am facut eu, de altfel...

Tomata cu scufita spunea...

Am citit postul pe sarite. Nu pentru ca n-am timp, nu pentru ca e plictisitor, ci pentru ca mi se strange sufletul. Mai bine zis, ma doare sufletul. Nu pot sa comentez faptele, nu pot sa ma uit la filmulete, nu vreau sa ma uit la ele. E infricosator si ingrozitor tot ce se intampla in lumea asta, si cu animalele si cu oamenii. Nu pot sa inteleg ce fel de suflete au toti cei care isi produc placere omorand in halul ala. Animalele alea nu le fac nimic, nu poti sa zici ca sunt ucise pentru ca cineva era in proprie aparare. Cu toate astea ele sunt supuse la chinuri inimaginabile. Cu mana pe inima jur ca daca as putea as face si eu la fel cu oamenii aia. Cu tot riscul incarcerarii.

aikisan spunea...

Lasa ca macar ne-m strans 5. Si daca as scrie doar pentru mine as face-o.

Daca nu incepe cineva cum se va remedia vre-o data?!

Este exact ca atitudinea actuala a multor "cetateni": dezinteres - ignoranta - caterinca - indignare. Si ne oprim aici, nici o actiune in sensul rezolvarii problemei.

alecs spunea...

@ puisor: eu mi-am dat seama de vreo 3 ani ca impactul celor scrise e mic si ca reactiile sunt invers proportionale cu seriozitatea si profunzimea temei. cred ca de asta am si lasat-o mai moale cu scrisul pseudo-literar, in prima faza, iar apoi si cu scrisul la modul serios. si nu e vorba ca n-ar intelege, dar nu vor sa vada lucrurile care i-ar scoate din comoditatea existentei lor. incerc sa nu ma-ntreb "de ce sa continui". macar e bine ca nu-s singur, ca mai gasesc o mana de oameni care sa gandeasca (am vrut sa zic "sa gandeasca la fel", dar nu am facut-o).

puisorul cufurit spunea...

Tomata: Te cred cand spui ca esti afectata. Tin minte faza aia cu pisica de acum cateva luni, ai fust una dintre cele mai indignate...

Aikisan: Ai dreptate cand spui asta, uneori am insa nevoie si de un feed-back. Cand simt ca bat apa-n piua, am deseori tendinta sa fac altceva... Oricum, nu cred c-am reusit sa schimb absolut nimic prin articolul asta, nici macar conceptia unei singure persoane, nici macar n-am atras atentia cuiva care pana acum nu s-a gandit la asa ceva... Au reactionat oamenii pe care subiectul ii preocupa deja...

Pit spunea...

hai ma ca n-ai de unde sa stii asta, poate ai schimbat opinii dar nu toata lumea vrea sau poate sa scrie comentarii, chiar daca a fost impresionata de ce-a vazut. Poate n-au apucat inca sa-si construiasca o opinie clara si tocmai pentru ca subiectul e serios stau mai mult pe ganduri inainte sa comenteze. Eu una nu pot momentan sa scriu nimic profund sau de esenta pt ca e prea important subiectul pt mine, a fost o adevarata obsesie cativa ani buni si inca mai e dar cred k mi-am pierdut treptat indignarea adolescentina pe drum din cauza ca nu am gasit sustinere la cei din jur. Filmulete asemanatoare mai vazusem mai demult. Sper ca asta sa fie o ocazie pt mine sa-mi regasesc revoltarea adolescentina, ca sunt intr-o perioada propice. I'll think about it.

Pit spunea...

P.S.: Animalutele AU SUFLET! :X :p
De be, ca asa vreau io.
Eram odata intr-un troleu si in fatza mea era o fetita mica cu maica-sa si cu o pisicuta pe care probabil tocmai o adoptase. Si aia mica o intreaba pe maica-sa: "Mami, cat de mare e sufletelul unei pisici?" So cuuuute! ;)) Voi ce i-ati fi raspuns?

yuly spunea...

referitori la preoti am fost la tara la inceputu anului pt o pomana si am stat la usa biserici vro 2 ore si knd lam sunat pe unu dintre preoti a zis k el nu poate sa vina si nici celalat ca e la pescuit omu ........deci nu ma mai mira nimik